Dimensionare jgheaburi și burlane: formulă, tabele și exemplu complet

Cum dimensionezi corect jgheaburile și burlanele?

Dacă încă te întrebi de ce sunt importante jgheaburile și burlanele pentru acoperiș, te rog să îți imaginezi următoarea scenă: afară plouă abundent, iar acoperișul tău adună zeci de litri de apă. În acest caz, dacă sitemul pluvial a fost ales pe baza unei dimensionări corecte, apa se evacuează lin prin jgheaburi și burlane, stând departe de pereții sau fundanția casei. Pe de altă parte, dacă jgheaburile sunt prea înguste pentru suprafața acoperișului, iar burlanele prea puține, apa se poate revărsa peste marginea acestora, scurgându-se pe fațadă sau chiar să se adune lângă fundanția casei, fapt ce poate conduce la infiltrații și deteriorarea în timp a construcției.

Din acest motiv, în dimensionarea jgheaburilor și burlanelor se va ține cont de suprafața totală a acoperișului, numărul de burlane necesare și modul în care debitul de apă poate fi împărțit pe fiecare latură a acoperișului.

Rolul sistemului pluvial + riscuri când e subdimensionat

Rolul sistemuli pluvial este cât se poate de simplu: acela de a evacua eficient și controlat apa de pe suprafața acoperișului spre sol. Așadar, pentru a funcționa la nivel optim, jgheaburile și burlanele trebuie calculate cu exactitate. Dacă acestea sunt subdimensionate pot apărea anumite riscuri sau probleme:

• Apa se revarsă peste jgheaburi;
• Fațada se udă sau se deteriorează de la debitul de apă;
• Apar infiltrații la streașină;
• Jgheaburile se pot deforma în timp de la cantitatea prea mare de apă pe care o transportă;
• Burlanele nu fac față la ploi torențiale.

Alegerea unui sistem pluvial: jgheaburi și burlane trebuie făcută în dependență de suprafața acoperișului, nu doar în funcție de culoare, estetică sau preț.

Ce date îți trebuie: suprafață acoperiș, intensitate ploaie (abordare simplificată), număr de căderi

Pentru a calcula dimensiunile sistemului pluvial pentru casa ta, ai nevoie de trei informații importante: suprafața acoperișului, numărul de căderi și intensitatea ploilor specifice zonei. În ceea ce privește suprafața acoperișului, nu contează cât de mare este suprafața la sol a casei, ci cantitatea de apă care poate ajunge în fiecare jgheab. De exemplu,  la un acoperiș în două ape, scurgerea apei se va distribui în două părți. Pentru locuințele obișnuite, nu este nevoie să calculezi exact valoarea intensității ploii. Folosește tabelul orientativ din acest articol și alege varianta care se potrivește casei tale. Numărul de căderi se referă la numărul de burlane, deci cu cât ai mai multe burlane bine poziționate, cu atât apa se va împarți eficient și se va evacua mai rapid.

Formula de calcul și interpretare (inspirat din metodologie NedZink)

Pentru dimensionarea corectă a sistemului pluvial se aplică o formulă specifică pe care o vom explica mai jos.

Formula este Q = A × I, unde

• Q reprezintă debitul de apă care trebuie drenat de pe suprafața acoperișului, exprimat în litri/secundă.
• A este suprafața acoperișului exprimată în m², care direcționează apa spre jgheab.
• I înseamnă intensitatea ploii, adică volumul de apă care cade într-un timp scurt, fiind prezentă mai mult în calculele tehnice și înscrisă, de regulă, în litri/secundă/m² sau litri/secundă/hectar.

Pe scurt, această formulă te va ajuta să înțelegi câtă apă (în timpul unei ploi), poate ajunge într-un jgheab într-o secundă, în funcție de suprafața acoperișului. Poate că nu vei știi cu exactitate intensitatea ploii, de aceea îți recomandăm să privești tabelul de mai jos și sa alegi o valoare potrivită pentru tipul zonei în care este amplasată locuința ta.

Tabel diametre recomandate vs. suprafețe (și când crești numărul de burlane)

Exemplu complet (caz 110 m²) + concluzie: câte burlane, ce diametru

Ca să înțelegi mai bine cum dimensionezi corect burlanele și jgheaburile vom prezenta un exemplu real. Vom presupune că acoperișul casei la care dorim să montăm un sistem pluvial are o suprafață egală cu 110 m², în două ape. În acest caz, apa acumulată se va împărți în cele două laturi ale acoperișului. Asta înseamnă că fiecare burlan va prelua aproximativ 55 m². Îți vom prezenta două variante pentru care poți opta în acest caz:

• Varianta 1: un singur burlan pentru întreaga suprafață de 110 m². Această opțiune este mai puțin recomandată pentru că în situația unor ploi abundente, capacitatea burlanului poate fi depășită, iar apa se va revărsa peste acesta, pe zidurile casei sau va ajunge la fundație.
• Varianta 2: montarea a două burlane: una pentru fiecare din cele două ape ale acoperișului. Această soluție este mai potrivită deoarece debitul de apă se va distribui uniform între cele două burlane, fiecare evacuând jumătate din suprafața acoperișului.

În cazul casei de 110 m² ar fi recomandat să optezi pentru varianta 2. De ce te sfătuim în acest mod? Pentru că apa va fi mult mai ușor și rapid evacuată, iar riscul de suprasolicitare ca în cazul montării unui singur burlan va fi eliminat.  În plus, în timp te vei bucura de mai multă siguranță deoarece sistemul pluvial nu va depinde de o singură cale de evacuare.

O recomandare suplimentară pe care ți-o oferim, în situația în care panta acoperișului este mare și în zonă ninge frecevent și abundent este să montezi pe lângă jgheaburi, burlane și opritori de zăpadă care să împiedice scurgerea bruscă a acesteia peste jgheaburi.

Greșeli de montaj (panta jgheab, îmbinări, coliere) și întreținere minimă

În procesul de calculare, iar mai apoi montare al unui sistem pluvial pot apărea dificultăți, chiar dacă crezi că știi cum trebuie procedat. Iată câteva dintre cele mai des întâlnite greșeli în acest demers și ce soluții ai pentru a le evita:

1. Panta jgheabului este calculată greșit – este necesar ca jgheabul să fie ușor înclinat spre burlan. Dacă panta va fi prea mică apa nu se va scurge, iar dacă va fi prea mare, apa va ajunge în direcția greșită. Recomandare: jgheabul trebuie montat cu o pantă de aproximativ 2–3 mm pentru fiecare metru liniar, în direcția burlanului.
2. Cârligele de susținere ale sistemului sunt prea puține – montează cârligele la o distanță de aproximativ 70–90 cm între ele pentru o susținere bună.
3. Îmbinările sistemului pluvial sunt realizate greșit – asigură-te ca racordurile, colțarele și legăturile să fie perfect aliniate și îmbinate etanș. După realizarea îmbinărilor, îți recomandăm să torni apă în jgheab pentru a testa drenajul apei din tot sistemul și a detecta eventuale erori de etanșare.
4. Jgheaburile nu sunt curățate periodic – sistemul pluvial are la rândul său nevoie de întreținere pentru a funcționa în parametri optimi. De aceea, încearcă să cureți jgheaburile și burlanele de frunze și alte acumulări de cel puțin două ori pe an, sau după fiecare furtună sau ploaie mai puternică, mai ales dacă în apropierea casei se găsesc copaci.

Întrebări frecvente despre dimensionarea jgheaburilor și burlanelor

1. Câte burlane sunt necesare la o casă de 100 m²?

De regulă, două burlane sunt  alegerea cea mai sigură, mai ales dacă acoperișul are o structură în două ape.

2. Este mai bine să montez un burlan mare sau două burlane mai mici?

În multe cazuri, două burlane bine poziționate sunt mai eficiente, pentru că împart debitul de apă și reduc riscul de revărsare, chiar dacă sunt reduse ca dimeniuni.

3. Cât trebuie să fie panta jgheabului către burlan?

Recomandarea practică este o pantă de aproximativ 2–3 mm pe metru, orientată spre burlan.

4. Cum aleg diametrul burlanului?

Diametrul trebuie selectat în funcție de suprafața de acoperiș și de numărul de burlane care vor fi montate. Cu cât vei avea  mai multă apă de evacuat, cu atât ai nevoie de burlane mai largi sau mai multe.

5. De ce se revarsă apa peste jgheab?

Cel mai des, apa se revarsă pentru că jgheabul este prea mic sau îngust, panta este greșită, burlanele sunt prea puține sau jgheabul este înfundat cu frunze și depuneri.

6. Cum pot prelungi durata de viață a sistemului pluvial?

Pentru o durată de viață mai mare, verifică periodic dacă jgheaburile sunt bine prinse, dacă îmbinările sunt etanșe și dacă burlanele nu s-au deplasat. Este important să repari rapid orice scurgere, prindere slăbită sau zonă deformată, pentru ca problema să nu afecteze întregul sistem pluvial.